vineri, 22 decembrie 2017

Rutpela maculata

Rutpela maculata DSC122376
Rutpela maculata DSC122556

Familia : Cerambycidae
Lungimea corpului : 13-20 mm
Identidicare : are elitrele alungite, fin punctate, acoperite cu peri fini, gălbui, cu desene negre, destul de diferite ca formă şi mărime (adesea există 3 pete în apropierea zonei humerale, una circulară care se întinde pe ambele elitre şi alte două puţin mai mici, alungite, câte una pe fiecare elitră; 2 pete oarecum rotunde în zona mediană, care aproape ating linia de sutură; o bandă continuă, lată în jumătatea apical-anterioară; o bandă apicală), îngustate înspre vârf, cu sutura neagră, nu acoperă în întregime vârful abdomenului; capul alungit, este negru; pronotul negru, cu peri scurţi gălbui, la bază cu doi dinţi laterali cu vârful ascuţit; antenele, mai lungi la mascul, au primul segment negru, iar celelalte gălbui cu treimea apicală neagră; picioarele gălbui, au jumătatea dinapoi a picioarelor posterioare de culoare neagră
Habitat : margini de pădure, rarişti, luminişuri; în zona de munte
Specii asemănătoare : Judolia sexmaculata, care are dimensiunea corpului mai mică; desenele negre de pe elitre sunt mai bine conturate; picioarele sunt negre; Leptura (Leptura) quadrifasciata, care are antenele şi picioarele negre
Comportament : adulţii sunt activi pe vreme însorită şi călduroasă, în perioada mai-august (septembrie)
Hrana adulţilor : adulţii se hrănesc pe flori de Dipsacus fullonum, Eupatorium cannabinum, Mentha longifolia, Sambucus ebulus, Cirsium, Filipendula, Apiaceae etc.
Mecanisme de apărare : coloritul elitrelor este mimetic cu cel al viespilor


Rutpela maculata DSC58252
Rutpela maculata DSC144943
Rutpela maculata DSC145200
Rutpela maculata DSC145189


Referinţe :
Alexander K. N. A., Anderson R. (2012). The beetles of decaying wood in Ireland. A provisional annotated checklist of saproxylic Coleoptera. Irish Wildlife Manual. National Parks and Wildlife Service, Department of the Arts, Heritage and the Gaeltacht. Dublin. Ireland 65: 108
Duffy E. A. J. (1952). Handbooks for the Identification of British Insects - Coleoptera. Cerambycidae. Royal Entomological Society of London 5(12): 8
González Peña C. F., Vives i Noguera E., Sousa Zuzarte A. J. (2008). Nuevo catálogo de los Cerambycidae (Coleoptera) de la Península Ibérica, islas Baleares e islas atlánticas: Canarias, Açores y Madeira. Monografías SEA, vol. 12, Sociedad Entomológica Aragonesa, Zaragoza: 66
Gurău G. (2009). Species of cerambicids (Coleoptera Cerambycidae), from Cheile Cheile Bicazului - Hăşmaş National Park. Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 25: 135-138
Marcos J. M., de Olano I. (2011). Estudio de los insectos saproxílicos de interés de conservación de los Montes de Vitoria (Álava). Centro de Estudios Ambientales - Ingurugiro Galetarako Ikastegia. Vitoria Gasteiz. Informe inédito: 54
Serafim R. (2004). Cerambycidae (Coleoptera) from Maramureş and Ţibleş Mountains (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 46: 130

vineri, 15 decembrie 2017

Aromia moschata

Aromia moschata (male) DSC121099
Aromia moschata (male) DSC121112

Familia : Cerambycidae
Lungimea corpului : 13-34 mm
Identificare : este o specie care poate prezenta mai multe variaţii de culoare, forma tipică fiind cea verde cu picioarele şi antenele albastre sau cea albastră cu antenele şi abdomenul verzi; există forme care au corpul roşu-arămiu cu antenele şi picioarele verzi (verzi închis, albastru-negricioase), uniform albastru închis, uniform albastru-negricios, uniform negru-cafeniu, foarte rar cu întreg corpul negru; capul alungit, are punctuaţie rugoasă; elitrele fin rugoase, de trei ori mai lungi decât late, rotunjite apical, au reflexe metalice; pronotul punctat, cu doi dinţi laterali cu vârful rotunjit şi doi tuberculi lateralo-bazali; antenele sunt mai lungi decât corpul la mascul şi puţin mai scurte decât corpul la femelă; abdomenul este acoperit cu peri scurţi, albicioşi; răspândeşte un miros puternic de mosc, care uneori poate fi simţit de o distanţă de câţiva metri
Habitat : rarişti de pădure, luminişuri, zone cu arbuşti pitici, margini de pădure; în zona de munte
Hrana adulţilor : adulţii se hrănesc pe flori de Apiaceae
Mecanisme de apărare : atunci când sunt apucaţi, adulţii eliberează o secreţie cu miros puternic de mosc


 ►Masculul
Aromia moschata (male) IMG-20170721-201212
Aromia moschata (male) DSC121029
Aromia moschata (male) DSC121102

Referinţe :
Alexander K. N. A., Anderson R. (2012). The beetles of decaying wood in Ireland. A provisional annotated checklist of saproxylic Coleoptera. Irish Wildlife Manual. National Parks and Wildlife Service, Department of the Arts, Heritage and the Gaeltacht. Dublin. Ireland 65: 111
Bétard F., Gerbaud J. (2013). Sur quelques coléoptères Cerambycidae remarquables observés au Rocher de Cheffois (Vendée, France). Le Naturaliste vendéen 11: 69-75
Duffy E. A. J. (1952). Handbooks for the Identification of British Insects - Coleoptera. Cerambycidae. Royal Entomological Society of London 5(12): 9
González Peña C. F., Vives i Noguera E., Sousa Zuzarte A. J. (2008). Nuevo catálogo de los Cerambycidae (Coleoptera) de la Península Ibérica, islas Baleares e islas atlánticas: Canarias, Açores y Madeira. Monografías SEA, vol. 12, Sociedad Entomológica Aragonesa, Zaragoza: 34
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 391-392
Nieto A., Alexander K. N. A. (2010). European Red List of Saproxylic Beetles. Publications Office of the European Union, Luxembourg: 1-45
Özdikmen H. (2014). A synopsis of Turkish Callichromatini (Coleoptera: Cerambycidae: Cerambycinae). Munis Entomology & Zoology 9(1): 554-563
Schrank F. de P. (1781). Enumeratio Insectorum Austriae Indigenorum: Cum Figuris. Avgvstae Vindelicorvm. (Klett & Franck): 131

joi, 14 decembrie 2017

Phytoecia (Musaria) affinis

Phytoecia (Musaria) affinis DSC114441
Phytoecia (Musaria) affinis DSC36921

Familia : Cerambycidae
Lungimea corpului : 10-16 mm
Identificare : elitrele gri-negricioase, acoperite cu peri scurţi, nu acoperă vârful abdomenului; pronotul portocaliu, bombat, în zona mediană cu două pete circulare mici negre, cu o bandă negricioasă în partea posterioară, este mai îngust decât elitrele; capul şi antenele sunt negre; picioarele sunt portocalii, cu tarsele gri-negricioase; partea ventrală a abdomenului are colorit negricios în treimea anterioară şi portocaliu în rest; masculul are corpul mai zvelt, iar antenele sale sunt aproape de aceeaşi lungime cu a corpului, în timp ce la femelă acestea sunt puţin mai scurte
Habitat : pajişti, margini de pădure, zone cu arbuşti, rarişti de pădure, marginea drumurilor
Specii asemănătoare : Oberea (Oberea) oculata, la care elitrele gri sunt presărate cu o multitudine de puncte mici negre, iar pronotului este lipsit de banda posterioară negricioasă
Comportament : adulţii sunt activi în timpul zilei


Phytoecia (Musaria) affinis DSC19336
Phytoecia (Musaria) affinis DSC80904
Phytoecia (Musaria) affinis DSC36918

Referinţe :
González Peña C. F., Vives i Noguera E., Sousa Zuzarte A. J. (2008). Nuevo catálogo de los Cerambycidae (Coleoptera) de la Península Ibérica, islas Baleares e islas atlánticas: Canarias, Açores y Madeira. Monografías SEA, vol. 12, Sociedad Entomológica Aragonesa, Zaragoza: 103

joi, 9 noiembrie 2017

Chlorophorus (Immaculatus) varius

Chlorophorus (Immaculatus) varius DSC117427
Chlorophorus (Immaculatus) varius DSC58947

Familia : Cerambycidae
Lungimea corpului : 8-16 mm
Identificare : are corpul negru, acoperit de peri deşi gălbui, galben-verzui; pronotul bombat, oarecum circular, puţin mai îngust decât elitrele, în zona mediană cu un desen negru, transversal, de forma unei benzi continue sau a unei dungi formate din trei puncte; elitrele au desene transversale negre, neîntrerupte în zona de sutură (o pată de forma literei "C" înapoia zonei humerale, o bandă mediană de forma unei lunule, o bandă puţin mai lată înspre apex); capul alungit, are ochii negri, proeminenţi; antenele filiforme, sunt mai lungi la mascul; picioarele şi antenele au peri scurţi cenuşii
Habitat : pajişti din vecinătatea pădurilor, rarişti de pădure
Specii asemănătoare : Chlorophorus (Immaculatus) herbstii, care are elitrele acoperite de o pubescenţă fină, deasă, galben-verzuie, cu desene negre ce nu se ating în zona de sutură
Comportament : adulţii sunt activi pe vreme însorită, în perioada (mai) iunie-septembrie; specie iubitoare de căldură
Hrana adulţilor : adulţii se hrănesc pe flori de Apiaceae


Chlorophorus (Immaculatus) varius DSC117418
Chlorophorus (Immaculatus) varius DSC144821
Chlorophorus (Immaculatus) varius DSC121782
Chlorophorus (Immaculatus) varius DSC117420


Referinţe :
González Peña C. F., Vives i Noguera E., Sousa Zuzarte A. J. (2008). Nuevo catálogo de los Cerambycidae (Coleoptera) de la Península Ibérica, islas Baleares e islas atlánticas: Canarias, Açores y Madeira. Monografías SEA, vol. 12, Sociedad Entomológica Aragonesa, Zaragoza: 48
Nieto A., Alexander K. N. A. (2010). European Red List of Saproxylic Beetles. Publications Office of the European Union, Luxembourg: 1-45
Özdikmen H., Turgut S. (2009). A synopsis of Turkish Chlorophorus Chevrolat, 1863 with zoogeogrephical remarks (Coleoptera: Cerambycidae: Cerambycinae). Munis Entomology & Zoology 4(2): 577-595
Serafim R. (2004). Cerambycidae (Coleoptera) from Maramureş and Ţibleş Mountains (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 46: 121-137

luni, 6 noiembrie 2017

Strangalia attenuata

Strangalia attenuata DSC22004
Strangalia attenuata DSC117336

Familia : Cerambycidae
Lungimea corpului : 9-17 mm
Identificare : corpul alungit, în întregime negru la mascul şi parţial galben-portocaliu la femelă; pronotul negru, puţin mai lung decât lat, puţin mai îngust decât elitrele, are în partea lateral-posterioară câte un spin scurt, cu vârf ascuţit; elitrele negre, lucioase, puternic îngustate înspre apex, sunt străbătute de patru benzi ocru-gălbui, portocaliu-maronii (banda apicală având nuanţe mai întunecate); capul negru, alungit, îndreptat în jos, are ochii proeminenţi; antenele filiforme, sunt negre în jumătatea bazală şi ocru-gălbui în cea apicală; picioarele sunt ocru-gălbui, cu excepţia părţii posterioare a femurelor care au o porţiune neagră
Habitat : locuri însorite (margini de pădure, pajişti)
Specii asemănătoare : Leptura (Leptura) quadrifasciata, la care elitrele au patru benzi transversale cu colorit mai viu, galben, iar picioarele sunt în întregime negre; Leptura (Leptura) aurulenta, care are corpul mai robust, aproape cilindric, iar picioarele sunt parţial roşcate
Comportament : adulţii sunt activi în timpul zilei, în perioada iunie-septembrie
Hrana adulţilor : adulţii se hrănesc pe flori de Apiaceae, Achillea millefolium


Strangalia attenuata DSC44306
Strangalia attenuata DSC44325
Strangalia attenuata DSC59865
Strangalia attenuata DSC117366 Strangalia attenuata DSC117482

Referinţe :
González Peña C. F., Vives i Noguera E., Sousa Zuzarte A. J. (2008). Nuevo catálogo de los Cerambycidae (Coleoptera) de la Península Ibérica, islas Baleares e islas atlánticas: Canarias, Açores y Madeira. Monografías SEA, vol. 12, Sociedad Entomológica Aragonesa, Zaragoza: 64-65
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 398
Schrank F. de P. (1781). Enumeratio Insectorum Austriae Indigenorum: Cum Figuris. Avgvstae Vindelicorvm. (Klett & Franck): 156-157
Serafim R. (2004). Cerambycidae (Coleoptera) from Maramureş and Ţibleş Mountains (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 46: 121-137

sâmbătă, 4 noiembrie 2017

Pachyta quadrimaculata

Pachyta quadrimaculata female DSC116971
Pachyta quadrimaculata female DSC116963

Familia : Cerambycidae
Lungimea corpului : 11-20 mm (corpul femelei este puţin mai robust)
Identificare : pronotul negru, puţin mai lat decât lung, mult mai îngust decât elitrele, în lateral cu un tubercul scurt, cu vârful ascuţit, este acoperit cu peri fini; elitrele, cu colorit palid maroniu, ocru-maroniu deschis, ocru-gălbui, au fiecare câte două pete mari negre (cele bazale mai mici şi oarecum circulare, cele apicale mai mari şi cu formă alungită) care uneori pot fi alipite; antenele gri-negricioase, subţiri, la mascul sunt aproape de lungimea elitrelor, la femelă mult mai scurte (ating jumătatea elitrelor); capul, picioarele şi partea ventrală a corpului sunt negricioase
Habitat : margini de pădure din zona de munte
Specii asemănătoare : Pachyta lamed, la care elitrele sunt diferit colorate, portocaliu-maronii, iar petele negre sunt mai mari şi mai alungite
Comportament : adulţii sunt activi în timpul zilei, în perioada iunie-august
Hrana adulţilor : adulţii se hrănesc pe flori de Apiaceae, Filipendula, Achillea


Pachyta quadrimaculata female DSC117574
Pachyta quadrimaculata DSC117738
Pachyta quadrimaculata DSC118607
Pachyta quadrimaculata DSC119804 Pachyta quadrimaculata DSC119805 Pachyta quadrimaculata DSC120243
Pachyta quadrimaculata DSC120741 Pachyta quadrimaculata DSC147065

Referinţe :
González Peña C. F., Vives i Noguera E., Sousa Zuzarte A. J. (2008). Nuevo catálogo de los Cerambycidae (Coleoptera) de la Península Ibérica, islas Baleares e islas atlánticas: Canarias, Açores y Madeira. Monografías SEA, vol. 12, Sociedad Entomológica Aragonesa, Zaragoza: 53
Gurău G. (2009). Species of cerambicids (Coleoptera Cerambycidae), from Cheile Cheile Bicazului - Hăşmaş National Park. Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 25: 135-138
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 397
Serafim R. (2004). Cerambycidae (Coleoptera) from Maramureş and Ţibleş Mountains (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 46: 121-137

joi, 28 septembrie 2017

Stenocorus (Stenocorus) meridianus

Stenocorus (Stenocorus) meridianus male DSC114534
Stenocorus (Stenocorus) meridianus female DSC114709

Familia : Cerambycidae
Lungimea corpului : 15-25 mm (femela este mai mare decât masculul)
Identificare : întreg corpul este acoperit de peri fini, scurţi; pronotul mai lung decât lat, mai îngust decât elitrele, are în lateral un tubercul scurt, cu vârful rotunjit; elitrele au marginea frontală puternic arcuită, proeminentă şi pot avea colorit foarte variabil (de multe ori, în cadrul aceleiaşi populaţii, pot exista indivizi cu colorit foarte diferit)
masculul: are elitrele cel mai adesea ocru-maronii, puternic îngustate şi cu colorit mai întunecat (brun-negricios) în treimea apicală; corpul este alungit, subţire; capul şi pronotul sunt negricioase; femurele picioarelor sunt ocru-maronii, iar tibiile şi tarsele maronii; antenele maronii, depăşesc cu puţin lungimea elitrelor
femela: are elitrele cel mai adesea brun-negricioase, acoperite cu peri fini, gălbui şi nu acoperă în întregime partea posterioară a abdomenului; corpul este mai robust, cu colorit cenuşiu murdar; capul şi pronotul sunt negricioase, acoperite cu peri fini gălbui; picioarele au femurele negre, iar tibiile şi tarsele maronii; antenele maronii, au aproape aceeaşi lungime cu elitrele
Habitat : păduri umede de foioase (Fraxinus, Alnus, Quercus); vecinătatea zonelor cu tufărişuri, rarişti de pădure, margini de pădure
Specii asemănătoare : Oxymirus cursor, la care elitrele au două nervuri longitudinale proeminente; Stictoleptura (Aredolpona) rubra, la care întotdeauna picioarele au femurele negre, tibiile şi tarsele ocru-gălbui, ocru-roşiatice
Comportament : adulţii sunt activi pe vreme însorită şi foarte călduroasă, în perioada (mai) iunie-iulie (august)
Hrana adulţilor : adulţii se hrănesc pe flori de Rubus, Apiaceae, Filipendula, Crataegus


 ►Masculul
Stenocorus (Stenocorus) meridianus male DSC114539
Stenocorus (Stenocorus) meridianus male DSC138718
Stenocorus (Stenocorus) meridianus male DSC114536
Stenocorus (Stenocorus) meridianus male DSC140322


 ►Femela - forma negricioasă
Stenocorus (Stenocorus) meridianus female DSC114722
Stenocorus (Stenocorus) meridianus female DSC114396
Stenocorus (Stenocorus) meridianus female DSC114409
Stenocorus (Stenocorus) meridianus female DSC140842


 ►Femela - forma castanie
Stenocorus (Stenocorus) meridianus female DSC114717
Stenocorus (Stenocorus) meridianus female DSC114764


Referinţe :
Duffy E. A. J. (1952). Handbooks for the Identification of British Insects - Coleoptera. Cerambycidae. Royal Entomological Society of London 5(12): 6
González Peña C. F., Vives i Noguera E., Sousa Zuzarte A. J. (2008). Nuevo catálogo de los Cerambycidae (Coleoptera) de la Península Ibérica, islas Baleares e islas atlánticas: Canarias, Açores y Madeira. Monografías SEA, vol. 12, Sociedad Entomológica Aragonesa, Zaragoza: 52
Marcos J. M., de Olano I. (2011). Estudio de los insectos saproxílicos de interés de conservación de los Montes de Vitoria (Álava). Centro de Estudios Ambientales - Ingurugiro Galetarako Ikastegia. Vitoria Gasteiz. Informe inédito: 55